"Cum să..." înveți bunny hop / ollie

Salutare tuturor!

În tutorialul de astăzi vom discuta despre bunny hop sau ollie, ultimul dintre acei pași care consolidează temelia noastră despre know-how-ul datului pe bicicletă.

Cu bunny hop-ul ne întâlnim cât se poate de des, acesta fiind tehnica care ne îngăduie să sărim peste obstacole fără să avem la dispoziție o rampă de lansare. De asemenea, putem pune în aplicare această tehnică chiar și în cazul în care folosim pedale ”plate”/obișnuite, fără nici un gen de elemente de fixare ale piciorului, precum pedalele clipless/”SPD” sau ”ratrape”/rat traps/clips.

Pedale ”plate”, pedale clipless și pedale cu clips

Borduri, cante, rădăcini, bolovani, șanțuri, denivelări etc. - toate sunt elemente care devin lesne de traversat prin aplicarea bunny hop-ului.

Ollie peste băncuță

Denumirea de bunny hop se datorează asemănării acestei tehnici cu cea a iepurelui, când execută un salt. Mai concret, la faptul că saltul se execută în doua parți distincte. Mai întâi partea din față, apoi partea din spate sau labele din față ale iepurelui și roata de față în cazul nostru, pentru prima parte, partea a doua referindu-se la picioarele din spate ale iepurelui sau la roata noastră de spate. Bunny hop-ul mai este denumit și Ollie, termen care face trimitere la aceeași tehnică și același rezultat, dar în lumea skateboarding-ului. Pentru cei ce nu știau, acum 10-15 ani scena de sport alternativ de la noi era mult mai mică și cam toți practicanții - skateri, snowboarderi, bicicliști - se cam știau între ei, deci era logic să folosească termeni comuni.


Cum?

Poate vă întrebați cum e posibil să ridici o bicicletă de la sol fără a avea nici un element de fixare între pedale și tălpi. Încercăm să ridicăm picioarele și acestea se ridică fără pedale??? Unde e maimuța? Ne vom folosi de un alt sport pentru a găsi acea maimuță:

Vectori opuși de forță: Împingere cu picioarele; tragere cu brațele. Sursa: www.supertopo.com

În alpinism, cățărat, bouldering etc. există o tehnică bine definită care se numește skimming. Aceasta se bazează pe aplicarea forțelor opuse. Putem observa în imaginea de mai sus, sensul opus al forțelor la care recurge cățăratorul pentru a se putea menține pe perete. Același skimming îl vom folosi și noi. Un vector de forță va împinge ghidonul înspre înainte, iar celălalt vector va împinge pedalele în jos și înspre înapoi. Pare complicat la început, însă în cel mai scurt timp, aplicarea skimming-ului va deveni insesizabilă. Acest skimming va deveni omniprezent atât timp cât ne vom da pe pedale ”plate” în teren accidentat, nu doar în cazul bunny hop-ului. Mulți dintre noi am deprins această tehnică și o aplicăm frecvent, însă fără să conștientizăm acest lucru.

Într-un articol anterior, făceam o mențiune despre importanța acestor pași de bază pe care îi parcurgem împreună și despre legătura dintre aceștia. Mai spuneam și că bunny hop-ul este doar o pompare și un manual. Vom presupune pașii anteriori ca fiind învățați și vom merge pe același fir în descrierea acestei tehnici:


Pasul 1:

Propun să începem exersarea bunny hop-ului într-o parcare goală sau pe o alee liberă, plană. Putem alege un marcaj, o crăpătură în asfalt, o linie trasă cu creta sau o creangă ca obstacol inițial. Viteza, exact ca în cazul manual-ului, aproximativ 15 km/h.

Să ne închipuim că începem un manual. Coborâm și împingem centrul de greutate (bazinul) înspre înapoi, deasupra roții de spate. Singura diferență față de manual fiind viteza cu care executăm acest transfer de greutate. O mișcare energică va rezulta într-o compresie mai puternică asupra roții de spate.

Odată cu transferul de greutate, să nu uităm de roata de față. Cu brațele întinse vom trage ghidonul înspre înapoi, pentru a ridica roata de față. Idem cu manual-ul.

Coborâm centrul de greutate și îl mutăm deasupra roții de spate.

Pasul 2:

Ajunși în această poziție, să ne închipuim că executăm o genuflexiune cu săritură. Mai bine spus, a doua jumătate a acesteia. Dintr-o poziție cu genunchii îndoiți, vom încerca să sărim. Îndreptăm puternic genunchii și sărim.

Spuneam în pasul întâi că mișcarea trebuie executată energic, asemenea unei explozii, pentru a mări compresia pe roata de spate. Tot la această compresie vom adăuga și forța cu care împingem în jos cu picioarele. Cu cât este mai energică și mai puternică, explozivă mișcarea, cu atât va fi mai eficientă pomparea. În urma unei pompări puternice, rezultă un pop mai amplu. Pop-ul este elementul cheie în executarea bunny hop-ului. Amplitudinea bunny hop-ului va fi dictată întotdeauna de eficiența pop-ului.

Desprindere prin deschiderea explozivă a genuflexiunii.

Mă întreba cineva mai demult: "Cum poți să tragi așa sus de bicicletă?" Iar eu ii răspundeam: "Nu trag. Împing!" Omul credea desigur că am glume în program.


Pasul 3:

Spuneam la lecția Cei Trei P cum că pop-ul poate fi direcționat. În cazul de față, această direcționare reprezintă pasul al treilea, acea echilibrare în aer a bicicletei.

În urma acelei genuflexiuni puternice ne vom desprinde de la sol. Bicicleta, se va desprinde și ea, în urma pop-ului. Ce trebuie să facem? Să îi îngăduim acesteia să se ridice de la sol cât mai mult posibil, lucru pe care îl facem prin îndoirea genunchilor. O oarecare aducere a acestora la piept și împingerea ghidonului (bicicletei) înspre înainte. Aici va interveni acel skimming care va menține pedalele lipite de tălpi. Pop-ul și skimming-ul vor ridica roata de spate în aer.

Acesta va fi punctul culminant al bunny hop-ului. Aceasta ipostază trebuie surprinsă deasupra obstacolului peste care dorim să sărim. Desigur, nu este nevoie de un bunny hop înalt de un metru pentru a sări peste o bordură. În funcție de înălțimea obstacolului, putem să dozăm forța pompării, sau rezultatul acesteia: pop-ul.

Echilibrare prin direcționarea pop-ului

Pasul 4:

Aterizarile în plat nu sunt un lucru prea placut, mai ales dacă le facem de la o oarecare înălțime. Un bunny hop de un metru înălțime nu e mare lucru de realizat. Cu puțin exercițiu, oricine poate să ajungă acolo. Pentru atenuarea șocului survenit în urma aterizărilor ne vom folosi tot de exemplul genuflexiunii. De data aceasta, de prima parte a acesteia:

Din poziția echilibrată în aer, vom trage ghidonul înspre piept și vom împinge roata de spate în jos prin îndreptarea genunchilor. În momentul în care roata de spate atinge solul, vom amortiza acel soc prin îndoirea genunchilor și coborarea progresivă a centrului de greutate. Dacă nu luăm în considerare faptul că avem o bicicletă sub noi, miscarea este identică cu prima jumătate a unei genuflexiuni. Imediat după această disipare a șocului, vom pune jos și roata de față.

Amortizare

Asemenea manual-ului, recomandăm cât mai mult exercițiu și în cazul bunny hop-ului. Este un trick ușor de deprins și deloc periculos. La început, precum am menționat mai sus, cu obstacole mici, iar în timp, progresiv facem trecerea la obstacole mai mari. La dat, recomand aceeași tehnică a traversării obstacolelor chiar și în cazul în care folosim pedale clipless sau clips deoarece bunny hop-ul consolidează stabilitatea prin pomparea de plecare. În momentul în care vom ajunge la săriturile cu rampă de lansare, vom vedea că ne vom folosi de aceeași tehnică.

Ca o mică atenție, bunny hop-ul este mai greu de realizat pe o pantă înclinată sau la viteze mari. De ținut minte în cazul în care ne lovim de asemenea situații. Astfel, un bolovan de 20 cm înălțime, la viteză ridicată, pe o pantă înclinată, la care mai adaugăm și un teren denivelat, poate să necesite acelasi efort pe care l-am depune pentru un obstacol dublu ca dimensiune într-un caz normal.

În continuare, colegul nostru Cezar ne exemplifică mai bine dinamica bunny hop-ului:



Până data viitoare!

Salutare și toate cele bune,
Mitzu