Explorer MTB Challenge 2013 sau Aventuri pe bicicletă în Deltă

Autor: Dan Mazilu

Actualizat la: 22 februarie 2024 la 15:48

Explorer MTB Challenge 2013 sau Aventuri pe bicicletă în Deltă
Finalul de sezon competiţional a mai adus o noutate în calendarul concursurilor de mtb din România. Deşi zona de est a ţării, în special munţii Măcin, nu este străina de competiţii, Explorer MTB Challenge este o noutate. Organizată de Sebastian „Memo” Vrânceanu, DJ la Radio Guerrilla, concursul face parte dintr-un proiect mai amplu de popularizare turistică a Dobrogei de Nord, proiect inițiat de Asociația Explorer Tulcea și susținut de Radio Guerrilla.

Noi nu am putut participa la acest eveniment însă ne-am bucurat de prezenţa în cursă a lui Paul Drăgan, organizatorul maratonului de la Rânca, TransAlpin Bike Marathon. Este plăcut să vezi cum nu doar „oamenii de rând” participă la concursuri ci şi organizatorii însăşi se duc şi participă pe la diferite evenimente, comparând şi îmbunătăţind astfel propria cursă.

Iată ce ne-a povestit Paul după ce s-a întors din Lucaviţa, localitatea unde a avut loc concursul.

---

Din Bucureşti spre nordul Deltei drumul de maşină este foarte bun. Din Brăila se trece Dunărea cu bacul însă atenţie pentru că sunt 3 bacuri şi 3 destinaţii. Tu trebuie să-l iei pe cel pentru Măcin.

La faţa locului am ajuns târziu noaptea, pe la 10. Nu a fost chiar uşor să găsim locul unde urma să ne cazăm. Noi căutam o casă „verde”, aşa cum ni s-a spus, însă am aflat ulterior că în zonă cam toate casele sunt verzi. Am ajuns într-un final şi acolo am avut plăcerea să-i întâlnim pe Drink Team şi Memo care se „antrenau” cu băuturi specifice zonei. La ora 4 dimineaţa s-a pus de un grătar. Ora târzie a fost special aleasă pentru ca noaptea să fie suficient de scurtă, iar caloriile acumulate să nu aibă timp să se consume singure.

A doua zi mi-a plăcut că în pachetul de înscriere am primit şi cartea Poveşti pe două roţi, o colecţie de 27 de autori şi 27 de povestiri despre bicicletele lor. Printre autori se afla şi Memo, organizatorul acestui maraton. Apoi au fost o mulţime de voluntari sub forma clubului de motociclişti din Tulcea care, la un moment dat, erau mai numeroşi decât participanţii.

Copii gata de acţiune. Foto: Petruţ Floroiu


Din fericire startul a fost la ora 12. Organizatorii au dorit asta pentru ca vremea de toamna să fie cât mai călduroasă. Lucru care s-a şi întâmplat. Vremea a fost superbă însă s-a mai schimbat pe parcurs. La început a fost concursul pentru copii după care adulţii, plini de adrenalină, şi-au dat drumul la robinet…

Dumitru Adrian, de la Felt-Sidi MTB Team, cu robinetul deschis. Adrian a ocupat locul 1 la categoria sa de varsta si la General Semimaraton. Foto: Petruţ Floroiu


Din păcate o mulţime de începători s-au instalat în primele rânduri obligându-i pe cei cu experienţă şi şanse la podium să rişte depăşiri periculoase. La start s-au aliniat rideri cunoscuţi ca Marius „Maus” Ionaşcu, un „localnic” care se urcă pe podium cam pe la toate concursurile unde participă, echipa NoMad Merida CST, echipa Felt-Sidi MTB Team, dar şi rideri pregătiţi şi echipaţi ca pentru cel mai dificil concurs de DH din viaţa lor.

Marius "Maus" Ionaşcu trecând linia de sosire. Locul întâi pentru el în Clasamentul General Maraton. Foto: Petruţ Floroiu


Traseul a avut cam 1 km de asfalt după care s-a intrat pe forestier unde plutonul a început să se lungească. Am avut o cursă plină de aventuri. La un moment dat îl întâlnesc pe Daniel Sărdan, de la NoMad Merida CST, care avea o pană iar pompa cu cartuş CO2 nu îi mergea. I-am dat pompa mea şi am plecat mai departe.

Nu merg mult şi dau peste Marc Sandu, de la KTM Cycling Club, care era cu lanţul în mână. Din păcate pe el nu l-am putut ajuta aşa că am plecat mai departe. Apoi pe la km 12 l-am găsit pe Bogdan Şerban, de la Guerrilla Logout şi membru al echipei Guerribike. Din păcate el era mai grav. Căzuse şi se lovise destul de tare. După ce m-am asigurat că au sosit echipele de prim ajutor am luat-o tare la vale. Din păcate rezultatul a fost că m-am rătăcit. Am avut noroc ca m-am întâlnit cu fotograful Petruţ Floroiu care documenta evenimentul şi care mi-a spus că sunt la vreo 7 km de traseu. Noi eram în grup vreo 4 biciclişti care ne rătăcisem şi tocmai ieşisem iar în asfalt. Aşa că am oprit, destul de forţat, o dubă şi l-am rugat pe şofer să ne ducă înapoi să putem reintra pe traseu.

Doina Ţiţei, de la NoMad Merida CST, locul 2 la Feminin Open. Foto: Petruţ Floroiu


Am reintrat în traseu şi am plecat în a doua jumătate a cursei care a fost tare ciudată. Se rula pe un teren destul de moale însă nu era noroi şi nici nu se lipea ceva de roată. Însă aveai tot timpul impresia că mergi pe pană. În plus se făcea din ce în ce mai frig, senzaţia de foame creştea şi concursul nu se mai termina!

Ultimii 5 km ai cursei au fost uşor la vale pe un drum pietruit. Aici am avut şi eu ocazia să forţez şi să-mi demonstrez că „I still got it”. La final am observat că am înregistrat exact 38 km cât avea oficial traseul, cu tot cu rătăcirea pe care am avut-o. Din acest motiv organizatorii au fost de acord să ne includă în clasament fapt care mi-a oferit un deosebit sentiment de „împlinire sufletească”.

Paul Drăgan, pe final de concurs şi cu gândul la fasolea cu ciolan, adică paste. Foto: Petruţ Floroiu


Traseul scurt la care am participat a fost neaşteptat de greu pentru nivelul meu de pregătire. A fost însă 99\% ciclabil şi doar 1\% datorită unor copaci căzuţi din cauza furtunilor din ultima vreme. Traseul a fost marcat acceptabil sau „intuitiv”. Nu erau prea multe marcaje însă până la urmă am înţeles motivul. Fiind parc naţional rangerii au permis extrem de puţine marcaje să fie aplicate. Benzi de plastic foarte scurte şi săgeţi în intersecţii, iar pe parcurs puncte de confirmare. În schimb fetele cercetaşe din Tulcea au fost foarte drăguţe şi săritoare la punctele de alimentare.

După frigul şi foamea de pe traseu toată lumea a fost întâmpinată cu un delicios borş de peşte şi fasole cu ciolan afumat. Ăăă… scuze, paste cu sos de roşii. Petrecerea de după cursă a continuat la lumina focului de tabără şi totul a culminat cu cutremurul de la ora 4:30 dimineaţa. Deci da, se poate spune că am petrecut atât de tare încât s-a mişcat pământul…

A fost un week-end frumos, iar atmosfera din Luncaviţa la fel. Am fost în măsura să redescopăr Delta şi peisajul de pe braţul Măcin, cu lebedele şi şerpii de apă dulce de rigoare. Organizatorii au spus că următoarea ediţie va fi în vară pentru că posibilităţile de cazare sunt limitate în zonă şi lumea să poată sta la cort.
Raporteaza
Promovarea ta aici !

Solicita acum promovarea afacerii tale pe platforma noastră. DirtBike.ro este site-ul comunităţii de cicliști și portalul numărul unu din România cu anunțuri de vânzare de biciclete, piese, accesorii si echipamente.

Promovarea ta aici !

Solicita acum promovarea afacerii tale pe platforma noastră. DirtBike.ro este site-ul comunităţii de cicliști și portalul numărul unu din România cu anunțuri de vânzare de biciclete, piese, accesorii si echipamente.

Promovarea ta aici !

Solicita acum promovarea afacerii tale pe platforma noastră. DirtBike.ro este site-ul comunităţii de cicliști și portalul numărul unu din România cu anunțuri de vânzare de biciclete, piese, accesorii si echipamente.