Duminica trecută la Slănic, Prahova, s-a desfăşurat ediţia întâi a concursului de cross country
Călătorie spre Centrul Pământului. De ce premieră? Concursul de mountain bike s-a desfăşurat în interiorul cunoscutei mine de sare
Slănic Prahova, iar concurenţii au coborât pe biciclete prin tunelul de exploatare lung de 3km până în sala mare a minei, fiind astfel cu 208m mai aproape de centrul Pământului.
 |
Participanţii gata de încolonare. Foto: Dragoş Constantin |
Concursul a fost un succes pentru organizatori cât şi pentru participanţi. Imediat ce intrai în salină puteai vedea ca s-a investit foarte mult în crearea unei atmosfere de concurs inedite. Au fost angajate firme profesioniste pentru sunet şi lumină, traseul a fost marcat şi delimitat pe toată lungimea sa, o mulţime de arbitri pe traseu, echipaje medicale, firme de securitate şi membri ai Salvamontului. Organizatorul,
Transalpin Bike, şi-a dat toată silinţa pentru a acoperi şi rezolva în cel mai scurt timp posibil eventualele probleme care ar fi apărut.
Publicului nu i-a fost interzis accesul în mină în ziua concursului. Turiştii care întâmplător au vizitat salina în ziua de duminică au primit, pentru biletul plătit, o excelentă surpriză sub forma acestui concurs de cross country. Organizatorul, TransApin Bike, şi gazda evenimentului, Salrom, s-au îngrijit şi de spectatori oferindu-le acces de-a lungul traseului pentru a-i susţine, aplauda şi fotografia pe concurenţi. În plus, însoţitorii celor care au participat la concurs au avut acces gratuit, în limita a 200 de persoane.
 |
Pregătiţi pentru tura de recunoaştere a traseului. Foto: Dragoş Constantin |
Datorită spaţiului restrâns de desfăşurare organizatorul nu a putut trimite pe traseu un număr nelimitat de concurenţi, aşa cum se întâmplă la un concurs outdoor unde participanţii au timp şi loc să se răsfire cât doresc peste dealuri, munţi şi văi. Din acest motiv strategia aleasă a fost organizarea a două manşe de calificări din care să fie aleşi primii 50 cei mai buni ciclişti din fiecare rundă pentru a participa în finală. Fiecare manşa urma să dureze 60 minute şi finala la fel. Câştigătorul era desemnat cel care parcurgea cele mai multe ture în cel mai scurt timp.
Astfel au fost alocate doar 200 de locuri însă până când organizatorul să poată opri înscrierile, pe listă erau deja peste 400 de cereri. Aici putem vorbi despre o bilă neagră, faptul că organizatorul nu a anticipat că în doar 3 zile se vor ocupa toate locurile. Ulterior au mai fost suplimentate pentru ca în total, în cele două manşe, să participe 249 de biciclişti. Pentru finală din cei 100 calificaţi au mai luat startul doar 93.
Traseul a constat într-o buclă lungă de aproximativ 3 km din care 2 se desfăşurau în sala Mina Unirea, zonă care poate fi vizitată de turişti şi încă 1km pe tunel, zonă restricţionată şi deschisă bicicliştilor special doar pentru acest concurs. Diferenţa de nivel a fost de doar 25m pe tur din acest motiv cursa a fost considerată „de fugă”. Însă participanţii au simţit pe pielea lor că viteza trebuie să fie controlată. Aşa cum un cunoscut slogan spune „power is nothing without control”, după primele ture unele viraje deveniseră foarte alunecoase aşa că strategia, tehnica şi experienţa au primat pe aceste zone, mai mult decât puterea şi condiţia fizică.
 |
Pe unele zone, pe jos devenise deja destul de alunecos. Foto: Dragoş Constantin |
Manşa întâi a fost excelentă, a fost tura în care a participat şi subsemnatul. Luarea startului în aplauzele şi uralele publicului îţi dădeau efectiv aripi, ca să mai folosim un slogan cunoscut. Apoi efectele speciale, muzica şi luminile de la start-sosire au fost aşa cum nu am mai văzut la un alt eveniment similar din România, şi am participat la câteva.
Din păcate manşa a 2a a trebuit să fie oprită la un moment dat din cauza unui accident. Un concurent a căzut şi s-a lovit însă a primit îngrijiri medicale imediat. Aici putem vorbi de încă un avantaj al acestui concurs, faptul că asistenţa medicală a fost disponibilă foarte repede spre deosebire de un maraton care se desfăşoară pe munte unde accesul este dificil iar intervenţia medicala îngreunată de teren. Ne-am interesat ulterior şi am aflat că organizatorii au vorbit cu cel care s-a accidentat duminică seară în jurul ore 23. Fusese externat şi starea lui era stabilă. Suntem alături de el şi sperăm ca recuperarea să fie cât mai rapidă şi să îl vedem cât mai repede alături de noi la următoarele curse ale sezonului. Din cauza accidentului manşa a doua a durat doar 30 de minute şi la fel şi finala pentru ca programul general al evenimentului să nu se decaleze prea mult.
Câştigătorii acestei prime ediţii au fost:
Etapa 1 masculin general:
1 Kelemen Arpad NoMad Merida CST
2 Gustav Mircea Rober NoMad Merida CST
3 Pop Andrei Sponser
Etapa 2 masculin general:
1 Rosioru Daniel Mari Felts Sidi MTB
2 Dirnescu Dorin KTM CYCLING TEAM
3 Constantin Stefan Procycling Geiger Team
Etapa 1 feminin:
1 Faoro Deborah - KTM CYCLING TEAM
2 Dumitru Irina Bikers Urban Squad
3. Titei Doina NoMad Merida CST
Etapa 2 feminin:
1 Serachitopol Monica Procycling Geiger Team
2. Vulpe Alexandra
3. Dragan Laura
General masculin:
1 Kelemen Arpad NoMad Merida CST
2 Gustav Mircea Rober NoMad Merida CST
3 Rosioru Daniel Felt Sidi MTB Team
General feminin:
1 Faoro Deborah KTM CYCLING TEAM
2 Titei Doina NoMad Merida CST
3 Dumitru Irina Bikers Urban Squad
 |
Kelemen Arpad, câştigător în manşa sa, dar şi la general. Foto: Dragoş Constantin |
Rezultatele complete pe categorii de vârstă le găsiţi pe
site-ul concursului. La data publicării acestui articol rezultatele erau provizorii. Aşa că este de preferat să reveniţi pe site peste câteva zile pentru a vedea dacă ai evoluat sau involuat în clasament.
Un alt „highlight” al evenimentului a fost participarea onorifica a lui Dorin Coza, un simplu biciclist amator, dar un adevărat pasionat cu o poveste specială. El a concurat pe o bicicletă Cannondale Flash cumpărată în urma unei licitaţii. Bicicleta a fost creată de
Vlad Sabău o persoană care merită numai laude. Bicicleta este complet roz, cadrul din carbon cât şi componentele care sunt în ediţie limitată sau unicat. Vlad a creat această bicicletă datorită unui eveniment tragic în familia sa în urma căruia un membru drag al familiei sale a fost răpus de cancer de sân. Rozul este simbolul internaţional al conştientizării faptului că dacă este detectat din timp, cancerul de sân poate fi tratat. Banii obţinuţi din vânzarea acestei biciclete au fost donaţi în scopuri ştiinţifice de cercetare împotriva cancerului de sân. Ne bucurăm că Dorin a făcut această achiziţie şi că bicicleta este în continuare folosită la concursuri. Faptul că o vom putea vedea din când în când la evenimente va menţine aprinsă speranţa lansată de Vlad.
 |
Dorin Coza pe noul sau Cannondale Flash Pink Edition. Foto: Duncan Idaho |
Ştim însă că sarea nu este tocmai prietenoasă cu metalul, aşa că dacă la Călătorie spre Centrul Pământului deţineai pe bicicletă şi altceva în afară de aluminiu, titan, carbon, piese cromate sau eloxate, trebuia să te ocupi numai decât de spălatul ei. Astfel organizatorul a pus la dispoziţia participanţilor un spaţiu special amenajat de Kaercher unde concurenţii şi-au putut spăla bicicletele imediat după concurs.
Nu în ultimul rând, pentru că organizatorul împreună cu gazda evenimentului au dorit să promoveze nu doar sportul şi turismul, au ales ca o parte din acordarea premiilor să fie făcută de sportivi cu rezultate deosebite în cariera lor profesională. Astfel categoria masculin 18-29 ani a fost premiată de
Bogdan Coman, Campion naţional la contratimp în 2011 şi vicecampion în proba de fond la tineret, iar categoria 30-39 ani a fost premiată de
Traian Goga, de 15 ori Campion naţional la şosea şi velodrom, retras din activitatea profesională anul trecut.
 |
Premierea la categoria de vârsta 30-39 ani. Foto: Dan Mazilu |
Singurele probleme pe care le-am putut depista la eveniment au fost la înscrieri, unde într-adevăr, au fost ceva neînţelegeri şi încurcături şi în concurs pe porţiunea de traseu din tunel. Dacă ventilatorul care asigura aerisirea zonei ar fi avut mai multe viteze, data viitoare trebuie neapărat pus pe „turbo”!
 |
Praful de sare era destul de persistent. Data viitoare sperăm la o ventilaţie mai bună. Foto: Dragoş Constantin |
Concluzii sunt multe, însă un lucru este sigur. Acest tip de concurs a generat o grămadă de entuziasm şi pentru că suntem după o iarnă cu mai puţină bicicletă şi pentru că puţini dintre noi au avut ocazia până acum să se dea pe bicicletă într-o salină. Sperăm ca interesul să rămână la fel de mare şi pe viitor.
Şi ar trebui să rămână pentru că la finalul evenimentului, directorul general al Societăţii Naţionale de Sare, Dl. Bucur Aurel, prezent la faţa locului pentru a acorda premiile la categoria General masculin, a anunţat că va face tot posibilul ca următoarea etapă fie în aprilie la salina
Târgu Ocna. Felicitări Salrom, o companie „de stat” care se implică în acest fel în promovarea sportului şi turismului în ţara noastră!
 |
Imagine din una din galeriile salinei Târgu Ocna. Sursa foto: hoteltrotus.ro |