
Trail bikes și geometria: HT, Stack și Standover
Trail bikes și geometria: HT, Stack și Standover
Postat la: 1 ianuarie 1970
Salutare tuturor,
În cele ce urmează vom discuta despre ultimele elemente relevante ale geometriei unui trailbike, mai concret Head Tube Length, Stack Height și Standover Height.
Deși lăsate la urma acestei serii descriptive, importanța acestora nu este de trecut cu privirea, deoarece după cum vom putea observa în continuare, dimensiunile acestora pot influența atât întreaga geometrie discutată până acum, cât și propriul nostru confort sau control.
Head Tube Length sau HT
Acest termen face referire la dimensiunea longitudinală a țevii frontale a cadrului, aceea în care sunt inserate cuvetele și furca. HT-ul este o dimensiune componentă a următorului element despre care vom discuta și anume Stack Height. Tot atunci, vom discuta și despre senzațiile pe care le conferă diferitele dimensionări.
Din punct de vedere tehnic, sau mai bine spus al forțelor sau stresului exercitat asupra unui cadru de bicicletă, datorită pârghiei generate de către furcă, o dimensionare mai mare a HT-ului este binevenită. Astfel, un cadru cu un HT mai mare, va face față mai bine diverselor solicitări.
Lesne de înțeles, un HT mai mare, va duce la o înălțare a ghidonului, lucru nu neaparat de dorit, cel puțin nu tot timpul sau, mă rog, nu pentru toată lumea.
Diversele întărituri la cadrele de aluminiu, sau formele geometrice complexe întâlnite la cele de carbon; ale îmbinării țevii frontale cu ruda de jos și/sau cea de sus compensează rezistența mai scăzută a unui cadru cu HT mai scăzut.
Stack Height
Este dimeniunea verticală generată de centrul axului angrenaj și centrul părții superioare ale țevii frontale:
În cazul Stack-ului deși discutăm despre o dimensiune verticală, în mod indirect, aceasta este una influențată de către următoarele elemente: raza totală a roții, dimensiunea furcii (axle to crown), înălțimea cuvetei inferioare inserată în cadru și lungimea țevii frontale sau HT-ul.
După cum spuneam geometriile descriptive cu care dăm ochii în cataloagele producătorilor, sunt prezentate static, dar totodată acesta sunt și condiționate. Spun condiționate, deoarece geometriile prezentate au la bază anumite referințe fixe. Spre exemplu, dimensiunea furcii dintre axul roții și partea superioară a umerilor, (axle to crown) are o mare influență asupra întregii geometrii. Aceasta poate lesne să modifice întreaga dinamică a geometriei, prin influența pe care o are asupra Stack-ului, HA-ului șamd.
Aceste dimensiuni de referință sunt în genere absente din tabelul geometriilor, motiv pentru care trebuie să ținem cont de recomandarea producătorului spre folosirea unui cadru sau biciclete. O bicicletă cu tentă de enduro va fi concepută în baza prezenței unei furci cu cursă mai mare, lucru care duce la creșterea acelui axle to crown height. Geometria va fi gândită în mod special pentru adoptarea acestui gen de furci. Fie că discutăm despre Marzocchi, Fox, Rock Shox sau alt producător; gama de freeride/enduro de furci vor avea o dimensiune foarte apropiată a acelui axle to crown.
Astfel, o furcă de AM, cu o cursă mai mică, montată pe o bicicletă de enduro, va rezulta în alterarea întregii geometrii. Și spun alterare, pentru că în lipsa altor modificări, nu putem vorbi despre îmbunătățiri.
Ținând cont de traseele tot mai ”tehnice” ale Cupei Mondiale de Coborâre, întâlnim tot mai des combinația dintre un trail bike și o furcă de coborâre cu umeri dubli, deseori chiar cu rezultate optime.
Dar, să nu ne îmbătăm cu apă rece. Pe lângă simpla montare a unei furci cu umeri dubli, discutăm și despre o serie de modificări greu sesizabile pentru a compensa modificările geometriei. Uneori furca este setată pentru a avea un axle to crown infim, poate chiar la limita siguranței, alteori discutăm despre link-uri ale suspensiei modificate sau diverse bucse excentrice inserate în articulațiile cadrelor. La urma urmei discutăm despre cel mai înalt nivel competițional și poate că e și normal să fie așa.
Dar, ei sunt ei și noi suntem noi. Să nu uităm de această mică diferență când ne alegem cadrul sau bicicleta, motiv pentru care este bine să păstrăm indicațiile producătorilor.
În cele ce privește datul, putem discuta despre două tabere de rideri în funcție de preferințele acestora vizavi de Stack. În genere, riderii mai tehnici vor prefera un Stack mai mic datorită acelui lucru cu bicicleta. În schimb, un Stack mai mare, poate o oferi o senzație de stabilitate și confort în teren accidentat crescând acea senzație de în bicicletă.
În genre, Stack-ul sau rezultanta acestuia, înălțimea ghidonului, nu este o preferință fixă. Mulți rideri își vor modifica în funcție de posibilități prin diverse metode înălțimea ghidonului. Uneori prin Stack (furcile cu umeri dubli) alteori prin tija de ghidon, distanțiere șamd.
Traversarea unor porțiuni abrupte, sau poate a unui întreg traseu abrupt va fi mai lesne cu un ghidon mai ridicat. Totodată dacă această ridicare este făcută prin Stack (umerii furcii) discutăm și despre scăderea HA. Bicicleta devenind mai Slack. Cu totul indicat în cazul traseelor abrupte, însă ne lovim de contrariu pe trasee mai puțin abrupte.
Preferințele ne mai sunt dictate și de tipul de bicicletă cu care ne dăm. În cazul meu, voi prefera un stack cât mai mic posibil pe o bicicletă de dirt jump sau 4x, în timp ce pe cea de coborâre voi căuta un setup cu un stack mai mare.
Standover Height
La modul general face referire la distanța verticală dintre partea superioară a zonei mediane rudei cadrului și sol. În cele ce mă privește este o dimensiune mai puțin relevantă pentru trail bikes. Un trail bike implică de la sine un aer sportiv și/sau totodată lipsa unei fuste dacă discutăm despre genul feminin. Pentru că da, în fustă, Standover-ul are relevanță.
În ceea ce privește persoanele mai scunde, în continuare am să evit acordarea unei relevanțe acestei dimensiuni. Cândva am avut și eu la rândul meu 10-12 ani. Cadrele din vremurile respective aveau rudele mai înalte decât mai orice model XXL din ziua de astăzi și n-am avut niciodată probleme.
În cele ce urmează vom discuta despre ultimele elemente relevante ale geometriei unui trailbike, mai concret Head Tube Length, Stack Height și Standover Height.
Deși lăsate la urma acestei serii descriptive, importanța acestora nu este de trecut cu privirea, deoarece după cum vom putea observa în continuare, dimensiunile acestora pot influența atât întreaga geometrie discutată până acum, cât și propriul nostru confort sau control.
Head Tube Length sau HT
Acest termen face referire la dimensiunea longitudinală a țevii frontale a cadrului, aceea în care sunt inserate cuvetele și furca. HT-ul este o dimensiune componentă a următorului element despre care vom discuta și anume Stack Height. Tot atunci, vom discuta și despre senzațiile pe care le conferă diferitele dimensionări.
![]() |
Head Tube Length (HT) sau, dimensionarea țevii frontale a cadrului |
Din punct de vedere tehnic, sau mai bine spus al forțelor sau stresului exercitat asupra unui cadru de bicicletă, datorită pârghiei generate de către furcă, o dimensionare mai mare a HT-ului este binevenită. Astfel, un cadru cu un HT mai mare, va face față mai bine diverselor solicitări.
Lesne de înțeles, un HT mai mare, va duce la o înălțare a ghidonului, lucru nu neaparat de dorit, cel puțin nu tot timpul sau, mă rog, nu pentru toată lumea.
Diversele întărituri la cadrele de aluminiu, sau formele geometrice complexe întâlnite la cele de carbon; ale îmbinării țevii frontale cu ruda de jos și/sau cea de sus compensează rezistența mai scăzută a unui cadru cu HT mai scăzut.
Stack Height
Este dimeniunea verticală generată de centrul axului angrenaj și centrul părții superioare ale țevii frontale:
![]() |
Dimensionarea Stack-ului |
În cazul Stack-ului deși discutăm despre o dimensiune verticală, în mod indirect, aceasta este una influențată de către următoarele elemente: raza totală a roții, dimensiunea furcii (axle to crown), înălțimea cuvetei inferioare inserată în cadru și lungimea țevii frontale sau HT-ul.
După cum spuneam geometriile descriptive cu care dăm ochii în cataloagele producătorilor, sunt prezentate static, dar totodată acesta sunt și condiționate. Spun condiționate, deoarece geometriile prezentate au la bază anumite referințe fixe. Spre exemplu, dimensiunea furcii dintre axul roții și partea superioară a umerilor, (axle to crown) are o mare influență asupra întregii geometrii. Aceasta poate lesne să modifice întreaga dinamică a geometriei, prin influența pe care o are asupra Stack-ului, HA-ului șamd.
Aceste dimensiuni de referință sunt în genere absente din tabelul geometriilor, motiv pentru care trebuie să ținem cont de recomandarea producătorului spre folosirea unui cadru sau biciclete. O bicicletă cu tentă de enduro va fi concepută în baza prezenței unei furci cu cursă mai mare, lucru care duce la creșterea acelui axle to crown height. Geometria va fi gândită în mod special pentru adoptarea acestui gen de furci. Fie că discutăm despre Marzocchi, Fox, Rock Shox sau alt producător; gama de freeride/enduro de furci vor avea o dimensiune foarte apropiată a acelui axle to crown.
Astfel, o furcă de AM, cu o cursă mai mică, montată pe o bicicletă de enduro, va rezulta în alterarea întregii geometrii. Și spun alterare, pentru că în lipsa altor modificări, nu putem vorbi despre îmbunătățiri.
![]() |
Trail bike echipat cu furcă de downhill. Un exemplu tot mai întâlnit. Deși neobservate, în spate se ascund și alte modificări pentru compensarea geometriei.
Sursa: pinkbike.com |
Ținând cont de traseele tot mai ”tehnice” ale Cupei Mondiale de Coborâre, întâlnim tot mai des combinația dintre un trail bike și o furcă de coborâre cu umeri dubli, deseori chiar cu rezultate optime.
![]() |
Un exemplu de succes
Sursa: vitalmtb.com |
Dar, să nu ne îmbătăm cu apă rece. Pe lângă simpla montare a unei furci cu umeri dubli, discutăm și despre o serie de modificări greu sesizabile pentru a compensa modificările geometriei. Uneori furca este setată pentru a avea un axle to crown infim, poate chiar la limita siguranței, alteori discutăm despre link-uri ale suspensiei modificate sau diverse bucse excentrice inserate în articulațiile cadrelor. La urma urmei discutăm despre cel mai înalt nivel competițional și poate că e și normal să fie așa.
![]() |
Sau, o struțo-cămilo-calorifer de prost gust
Sursa: pinkbike.com |
Dar, ei sunt ei și noi suntem noi. Să nu uităm de această mică diferență când ne alegem cadrul sau bicicleta, motiv pentru care este bine să păstrăm indicațiile producătorilor.
În cele ce privește datul, putem discuta despre două tabere de rideri în funcție de preferințele acestora vizavi de Stack. În genere, riderii mai tehnici vor prefera un Stack mai mic datorită acelui lucru cu bicicleta. În schimb, un Stack mai mare, poate o oferi o senzație de stabilitate și confort în teren accidentat crescând acea senzație de în bicicletă.
În genre, Stack-ul sau rezultanta acestuia, înălțimea ghidonului, nu este o preferință fixă. Mulți rideri își vor modifica în funcție de posibilități prin diverse metode înălțimea ghidonului. Uneori prin Stack (furcile cu umeri dubli) alteori prin tija de ghidon, distanțiere șamd.
Traversarea unor porțiuni abrupte, sau poate a unui întreg traseu abrupt va fi mai lesne cu un ghidon mai ridicat. Totodată dacă această ridicare este făcută prin Stack (umerii furcii) discutăm și despre scăderea HA. Bicicleta devenind mai Slack. Cu totul indicat în cazul traseelor abrupte, însă ne lovim de contrariu pe trasee mai puțin abrupte.
Preferințele ne mai sunt dictate și de tipul de bicicletă cu care ne dăm. În cazul meu, voi prefera un stack cât mai mic posibil pe o bicicletă de dirt jump sau 4x, în timp ce pe cea de coborâre voi căuta un setup cu un stack mai mare.
Standover Height
La modul general face referire la distanța verticală dintre partea superioară a zonei mediane rudei cadrului și sol. În cele ce mă privește este o dimensiune mai puțin relevantă pentru trail bikes. Un trail bike implică de la sine un aer sportiv și/sau totodată lipsa unei fuste dacă discutăm despre genul feminin. Pentru că da, în fustă, Standover-ul are relevanță.
În ceea ce privește persoanele mai scunde, în continuare am să evit acordarea unei relevanțe acestei dimensiuni. Cândva am avut și eu la rândul meu 10-12 ani. Cadrele din vremurile respective aveau rudele mai înalte decât mai orice model XXL din ziua de astăzi și n-am avut niciodată probleme.
Raporteaza
Scrie un comentariu, fii primul ! :)