Specialized Demo 2015 - între mit, marketing, măsurători și realitate

Salutare tuturor!

Dacă nu cumva ești vreun pustnic ascuns bine prin pădure și rupt totalmente de civilizație, nu ai cum să nu fi aflat până acum de lansarea noului Demo de la Specialized. Lansare, desigur, într-un stil ”senzațional” și bombastic, de parcă ne-am uita la vreun program TV de pe posturile autohtone.

Noua jucărie: Specialized S-Works Demo 2015
Sursa: www.pinkbike.com


Ar fi foarte multe de spus despre Specialized ca producător sau ca brand, însă pentru casta cunoscătorilor trecutul acestora, este unul presărat cu gafe. Gafe care par să continue. Mă rog, gafe doar pentru unii, fiindcă pentru alții aceste gafe au probabil toată logica din lume, asemenea știrilor de la ora 5.

De-alungul anilor, ar trebui să știm că unele dintre cele mai rezonante nume ale sportului și-au întretăiat cărările cu Specialized: Jason McRoy, Shaun Palmer, Sam Hill sau Aaron Gwin. Totuși, să nu ne îmbătăm cu apă rece și să facem deosebirea între dezvoltarea de racing a Specialized și acești rideri. Pentru că ei au contribuit la imaginea Specialized, însă Specialized nu a contribuit la dezvoltarea lor. Cu toții fiind în perioada de maximă glorie când au trecut pragul marelui S, succesul pierzând apoi din intensitate.

Fără să intrăm în dedesubturi, cele de mai sus constituie intriga acestui articol, dar tema despre care vorbim este bicicleta. Am decis, deci, să intrăm mai adânc în subiectul noului Demo și să vedem, în continuare, dacă discutăm despre un produs de nota 10, așa cum ni se sugerează, sau din nou despre questionable marketing (promovare îndoielnică).


Unul dintre filmele de prezentare:




Și doar un mic exemplu, de contradicție, de parcă am fi uitat (vezi la 2:20):

O mică amintire subliniată, pe unul dintre cele mai bune blog-uri de MTB.
Sursa: theteamrobot.blogspot.com



Acum că am văzut promo-ul, voi aduce o tangentă relevantă, și anume vechiul Demo, care a beneficiat de o promovare intensă, destul de asemănătoare și cu niște rezultate impresionante: oriunde mergi în lume, în vreun bikepark, aproape tot a doua bicicletă este un Specialized Demo. Au fost destule sondaje de opinie în acest sens, iar Demo era de fiecare dată, detașat, pe locul întâi.

Demo-ul a fost deseori catalogat ca fiind un bike ușor manevrabil, fun și fiabil. Însă sunt multe altele așa, poate chiar mai bune și, totuși, sunt apariții mult mai rare, lucru care ne confirmă acest tango dintre produs și imagine pe care Specialized îl dansează foarte foarte bine. La atâția ani de experiență, cum nu?

Tangenta, ”vechiul” Specialized S-Works Demo
Sursa: www.mtb-news.de



Cu asemenea moștenire, proaspătul Demo are multe de dovedit, pentru că nu e ușor să scoți ceva mai bun, atât timp cât cifrele arată că deja ești cel mai bun în respectiva nișă de piață. Ne întrebăm în ce direcție merge acea îmbunătățire: în produs sau în imagine?

Că să ne putem face o idee mai bună, mai întâi am creat în virtual o machetă 3D. Nu este una exactă și are ca punct de pornire o imagine a actualei biciclete. Anumite erori și o toleranță decentă trebuiesc luate în calcul, datorită rezoluției imaginii și a perspectivei. Totuși, pentru a putea vorbi la modul general despre subiect, este exact ceea ce avem nevoie.

Macheta sau cobaiul nostru de joacă: Specialized S-Works Demo 2015



Partea activă a cadrului rămâne în continuare un ”four bar linkage” de tip Horst Link. Invenția îi aparține genialului Horst Leitner și, asemeni riderilor, a fost cumpărata de către Specialized la un moment dat.

Four Bar/Horst Link - cele patru bare și părțile componente



FSR, (Future Shock Rear), așa cum a fost rebotezat de către Specialized, este un sistem bun și dovedit în timp. Deși astăzi putem discuta despre sisteme mult mai eficiente, FSR-ul a adus pe lume, mai ales în vremea aceea, câteva plusuri importante:

- a scăzut efectului mișcării ciclice generată de pedalat asupra suspensiei (bob)
- a domolit eterna problemă a direcției lanțului față de amplasarea fixă a unui monopivot (de exemplu, la un monopivot, graficele suspensiei arată foarte diferit în cazul în care lanțul acționează cel mai mic pinion, față de cazul în care lanțul acționează pinionul mare; să spunem 11T vs. 32T)
- a eliminat complet efectul de influență a frânării asupra suspensiei

Dacă ținem cont de actualele sisteme de suspensie, gen DW-Link sau VPP, discutăm despre o oarecare evoluție a FSR-ului. Tehnic vorbind, sunt aceeași treabă, însă cu diferite dimensiuni ale elementelor cuprinzătoare și sunt definite clar prin anumite proiecții pe care acestea le au în graficele specifice. De asemenea, brevetele sunt acordate după aceste proiecții. Pentru a înțelege mai bine, putem să ne închipuim un sistem de măsură specific mecanicii acționării suspensiilor.

Short Link Four Bar sau evoluția: DW-Link, VPP etc.


Dacă ne luăm după aceste date, tindem să considerăm FSR-ul un sistem eficient și bun la vremea lui, însă deloc îmbunătățit. Spun asta pentru că traiectoria axului de spate încă nu este prietenă cu acele square edge bumps (obstacole cu colțuri în unghi drept) iar efectul de antisquat este infim. Ambele sunt predominante la DW-Link sau VPP.

Traiectoria axului de spate. Cu roșu avem exemplul FSR, iar cu verde un exemplu de traiectorie eliptică mai pronunțată



Traiectoria eliptică mai pronunțată a axului roții de spate produce un efect dublu:

1. Prin traiectoria inițială a acesteia, roata va traversa mai ușor acele obstacole (square edge bumps).
2. Al doilea efect este cel de antisquat. Prin depărtarea axului de spate față de axul angrenajului, se creează o tensiune asupra lanțului, lucru care odată cu acționarea suspensiei va genera acel pedal kickback sau rotirea înspre înapoi a angrenajului. Dacă privim invers aceasta mișcare, forța care acționează pe pedală în timpul pedalării contracarează acționarea suspensiei. Dacă la marea majoritate a sistemelor, pedalatul acționează suspensia, în cazul acesta, pedalatul anulează această mișcare nedorită.

FSR-ul beneficiază de acest efect dublu însă într-o proporție sensibil mai redusă, față de alte mecanici existente.

Acționare clasică a suspensiei



Pasul următor îl constituie acționarea suspensiei, adică împerecherea propriu-zisă dintre mecanica pieselor cadrului și amortizor. Dacă la vechiul Demo, amortizorul era acționat de partea inferioară a basculei, căreia i-au fost adăugate două țevi suplimentare și o prelungire a suspensiei (o soluție inginerească și estetică discutabilă), la modelul nou amortizorul este acționat mai simplu, de un rocker( partea superioară a basculei).

Ținând cont de eleganța și eficacitatea altor sisteme (mai compacte) ale concurenței, Demo-ul a fost pentru mine întotdeauna ca o căruță de fiare gândită stângaci și nimic mai mult. Oricând s-ar fi putut dezvolta un layout mai simplu cu aceleași caracteristici.

Conform așteptărilor, noul Demo dovedește din plin ”creativitatea practică” a departamentului de dezvoltare pentru competiții (racing R&D). M-aș fi așteptat ca un producător cu asemenea resurse să investească poate într-un sistem complet diferit, ceva nou și original. Din pacate, acest ”nou”, este de fapt cât se poate de vechi și a fost folosit de Specialized încă de prin anii 1995-1996.

Specialized FSR DH, model născut prin 1998-1999, aici versiunea lui Shaun Palmer de la Mont Sainte Anne.
Sursa: www.montenbaik.com


Întreaga muncă de cercetare și dezvoltare se pare că s-a limitat la simpla reamplasare a pivoților, în sensul de a menține o mecanică asemănătoare. Acest layout ar fi putut fi normă în 2009, una foarte logică chiar, odată cu venirea lui Sam Hill sub umbrela Specialized, însă în 2014 este un lucru mai degrabă comic.

În ceea ce privește curba de progresie a suspensiei din graficele preliminarii, se pare că noul Demo este de fapt aproape vechiul Demo. Dar hai să-i credem pe cuvânt pe băieții de la Specialized când ne spun că au fost mulțumiți cu alegerea făcută acum câțiva ani, că toate treburile au fost perfecte și că și-au dorit să păstreze această progresie. Ma întreb atunci de ce spun Aaron Gwin si Troy Brosnan că bicicleta se pedalează mult mai bine. Hm?

Cât despre credibilitatea lui Aaron Gwin: "There are not a lot of pivots, so when you put force into the bike, it reacts straight away." Mda.

Logica spune că numărul de pivoți nu s-a schimbat, deci nu vedem de ce ar reacționa mai bine la pedalat. Tot logica ne spune și că Gwin nu prea e în domeniu când vine vorba despre fizică. Pentru ca nu numărul, ci amplasarea pivoților poate să influențeze pedalatul. Partea bună e că Aaron e racer și nu inginer.

Fiecare mecanică va genera o cantitate impresionantă de grafice. Printre cele mai importante, se află și acesta al forțelor în raport cu cursa efectuată, între cele două existând un coeficient de progresie, care se poate proiecta între două axe. Astfel, pe o parte avem axa Y (verticală) care ne indică forțele în N, (1kg = 9.81N) iar pe axa X (orizontală) avem distanța parcursă în mm. În dreapta avem axa Y2, care ne indică plaja coeficienților de progresie, sau forța împărțită la cursă pe întreaga plajă. Această axă Y2 din graficul nostru ne exprimă două curbe: cea a vechiului Demo și cea a noului Demo.

Forțe (N) versus cursă parcursă (mm). Pentru a exemplifica mai ușor diferențele, curbele se bazează pe raportul dintre cei doi factori, anume variația curbei de progresie (coloana roșie).



Din curba de progresie ar trebui să reținem următoarele: suspensia este liniară la începutul cursei, adică foarte activă, apoi devine progresivă până aproape de capătul cursei, dupa care devine iarăși liniară. Mă întreb: oare de ce ai vrea să fie suspensia liniară la capătul cursei, acolo unde șocurile sunt cele mai profunde?

Desigur, ce discutăm noi aici este bazat pe mecanica acestui cadru. În mod evident, acesta va veni cu un amortizor dedicat care va influența, eventual îmbunătăți acest grafic. Totuși, o mecanică bună din capul locului va fi întotdeauna mai eficientă și de preferat în fața unei mecanici mai slabe dar cu susținere (over damping/supraamortizare) din amortizor. E ca și când scrii un cuvânt intenționat greșit, apoi îl corectezi, când puteai să îl scrii bine din prima. Și la urma urmei, de ce nu un monopivot simplu atunci? Logica îmi spune că și la noul Demo, exact ca și la vechiul Demo, cursa va fi veșnic influențată (îmbunătățită) prin damping/amortizare, adică obstrucționarea parcursului uleiului prin amortizor.

De aici vine diferența de comportament în damping/amortizare. Un shock bun poate rezolva câteva dintre problemele conceptuale ale unui sistem slab sau mediocru. De aceea vorbim uneori despre sisteme ”shock-dependable”, fiindcă amortizorul preia din treaba pe care ar fi trebuit să o facă mecanica suspensiei. Aici avem secțiunea unui Cane Creek Double Barrel, unul dintre cele mai bune amortizoare de pe piață.
Sursa: www.vitalmtb.com



La capitolul geometrie, putem spune că e ca și cum am compara mere cu pere, pentru că un Demo e 26” (cel vechi), iar altul e de 27.5” (cel nou). De aici încolo, cele două variante de Demo nu au nici o asemănare. E de notat totuși faptul că reach-ul noului Demo este în creștere, iar ăsta este un lucru bun. Ce este reach-ul? Simplu: distanța orizontală dintre verticala axului pedalier și centrul părții superioare a headtube-ului. Pe scurt, cea mai importantă dimensiune a unui bike de downhill.

Reach-ul sau cea mai importantă dimensiune în geometria bicicletelor gravitaționale.



Înăltimea axului pedalier este la fel cu cea a Demo-ului de 2014 pe setarea medie, dar în raport cu axele roților mai mari de 27.5”, acesta este mult mai bine poziționat. Acest lucru se va traduce, desigur, în stabilitate suplimentară, mai ales în viraje, și o manevrabilitate mai bună.

Poziționarea axului pedalier sub orizontala dintre axele roților, cel mai important beneficiu al roților de 27.5" vs cele de 26".



Lungimea basculei spate și distanța dintre axele roților au crescut, de asemenea, dar doar datorită trecerii la 27.5”. Concret, Demo-ul va oferi în continuare acea dinamică pe care numai o basculă de spate scurtă o poate oferi. O problemă subiectivă, fiindcă unora le place, iar altora nu.

Desigur, mere și pere, totuși suspensia la noul Demo este poziționată mai sus.



Conform spuselor inginerilor, centrul de greutate ar fi coborât. Ne întrebăm însă și cum?

Au coborât, într-adevăr, cele câteva grame ale încheieturii dintre basculă și cadru în jurul axului pedalier, făcând joncțiunea concentrică, dar amortizorul, care cântăreste alte câteva sute bune de grame, este pozitionat sensibil mai sus. Unde e logica?

În schimb, în ceea ce privește construcția, lucrurile parcă stau mai bine, dacă e din nou să-i credem pe cuvânt pe ingineri. Structura asimetrică a cadrului a simplificat enorm de mult procesul de producție, îngăduindu-le astfel utilizarea unei matrițe mult mai simple pentru triunghiul de față. De asemenea, schimbul amortizorului devine într-adevăr mult mai facil, lucru care contează enorm pentru riderii de top sau pentru mecanicii acestora.

Ca aspect, Demo-ul e categoric inedit, dar am o întrebare: dacă nu ar fi Specialized, oare ne-ar mai plăcea? Tind să cred că dacă bicicleta ar fi, să zicem, un Mondraker, părerile lumii ar fi mult mai împărțite. Vedeți cât de eficient este departamentul de marketing al Specialized? :)

Suport asimetric al tijei de șa. Gusturile nu se discută.
Sursa: www.sicklines.com



Tot în aceeași tendință se simplifică, din punct de vedere al producției, și seatstay-ul, care acum se împarte în două bucați distincte, dar acest lucru scade considerabil rigiditatea întregii bascule. Acest lucru este de altfel și menționat, si teoretic se compensează prin axul roții, care are o formă piramidală la interfața cu dropout-urile cadrului.

Compensare pentru rigidizarea basculei.
Sursa: www.sicklines.com


Detalii concrete despre construcție sunt prea puține. Probabil că este vorba despre un principiu clasic, cu fibră de carbon unidirecțională, preimpregnată cu rășină epoxidică și un sistem de forme gonflabile de presurizare în interior. Nimic cu care să ne batem capul.

Un exemplu de matriță pentru cadrele din carbon.
Sursa: www.theclubdesign.com


Despre greutate producătorul nu ne spune decât că noul cadru este ”mai ușor” sau ”lightweight”. Totuși, vorbim despre un Demo 2015 asamblat într-o configurație care nu e disponibilă în oferta Specialized și despre care se spune că ar fi coborât ansamblul la 14.8 kg. Pe de altă parte, în numarul 151 al Dirt Magazine se pare că bicicleta se situa undeva la 17 kg, ceea ce o plasează ca greutate chiar și peste Demo Team Replica 2014. Controversele vor continua desigur, dar ceva mai multă transparență nu ar strica.


Prețul:

Acum vreo 10 ani exista un zvon cum că în scurt timp bicicletele de downhill vor costa mai mult decât o motocicletă de motocros. Zvonul s-a adeverit, se pare, pentru că Demo-ul nou va fi undeva în jurul a 10.000 $. Complexitatea producției sau tehnologia implicată în construcția unei motociclete le depășesc cu mult pe cele pe care le presupune o bicicletă, indiferent de tipul ei. Cu logica proaspăt învățată de la Specialized, are sens ca bicicleta să fie mai scumpă. Hype-ul costă, din păcate, dar unii vor fi întotdeauna dornici să scoată bani din portofel. Le dorim multă sănătate!

Face sens difernța de preț la jucării? pentru mine nu?


Concluzii:

Din scurta analiză de mai sus am ajuns la concluzia că mai degrabă avem de-a face cu un face lift, un fard aplicat pe tenul îmbătrânit al ”vechiului” Demo. Deoarece, cu excepția trecerii la 27.5” și a geometriei cu care vine la pachet, e foarte probabil ca noul Demo să se comporte cât se poate de asemănător cu ”vechiul” Demo. Va rămâne în continuare un bike ușor de manevrat, destul de stabil, poppy și, de ce nu, aproape sigur și fiabil. Noua geometrie clar va aduce plusurile ei, dar e păcat că s-au limitat în dezvoltare.

Sunt ferm convins că, la urma urmei, noul Demo este un bike bun, mult prea bun pentru oricare dintre noi, dar judecat la rece este departe de a fi produsul care ni se creionează în minte după vizionarea clipurilor promoționale de care beneficiază. Și da, ne-am fi așteptat la mai multe de la Specialized. Există un motto ingineresc care spune că funcției definește forma (”form follows function”). În cazul noului Demo discutăm despre reversul acestui motto, un caz în care funcționarea este dictată de design/imagine. Pretul, în schimb, ne-a dat complet peste cap și dacă ținem cont de alte oferte existente pe piață, Specialized e probabil una dintre ultimele opțiuni la care am recurge. Sorry!

Să nu uităm că dacă putem trece de perdeaua hype-ului, putem găsi multe răspunsuri dincolo de ea. Unul dintre cele mai simple și mai logice ar fi acesta:

De departe cel mai bun raport preț/performanțe/calitate. Sursa: www.yt-industries.com



În imaginea de mai sus sunt două lucruri care ar trebui puțin rumegate. Unul este prețul, iar cealălt este un watermark care ne amintește includerea acestui model în Dirt 100, ghidul exclusivist de achiziții cu cele mai bune produse ale anului, așa cum sunt ele alese la sprânceană de Dirt Magazine, cea mai respectată revistă de profil. În ultimele două sezoane, aceasta a fost premiată și ca bicicleta de downhill a anului, iar pentru acea distincție nu se ia în calcul doar prețul.

Nu ne imaginăm ce fel de rider ar trebui să fim ca să ne justificăm din punct de vedere funcțional acea ”mică” diferență de preț dintre o bicicletă și cealaltă . Sau aveți altă părere?

Probabil...
Sursa: www.nocoolstory.com



Să ne înțelegem: nu are nimeni nimic personal cu marca Specialized, dar în momentul în care acționezi în public și pui produse pe piață ai și o răspundere și trebuie să te supui criticii. Încetul cu încetul trebuie să învățăm și să fim sceptici la ce ni se spune cu atât de mult entuziasm. Industria aceasta este una cinică și are antecedente, dar să fim fair și să mai spunem un lucru: ea ne livrează lucruri aparent ”noi” care de fapt se dovedesc a nu fi atât de noi sau de care nu avem nevoie obligatoriu și pentru a ne satisface nouă clienților setea de nou sau în primul rând de aceea. Așa este și cu acest Demo: Specialized trebuia să facă o mutare fiindcă publicul se aștepta la asta, dar în locul lor putea fi oricare altă companie. Serios. Presiunea publicului și foamea permanentă de ”nou” sunt lucruri cât se poate de reale nu doar în industria bicicletelor.


Până data viitoare!

Toate cele bune,
Mitzu
Browserul este învechit!

Actualizați browserul pentru a vizualiza corect acest site.

Actualizați browserul acum! ×