Rebuild: Iron Horse Sunday World Cup 2009 - din mârțoagă, armăsar

Salutare tuturor!

Acest articol are la bază un subiect mai degrabă ascuns, şi anume relația pe care o avem cu bicicleta noastră. După mintea mea, ne împărțim în două categorii: cei pentru care bicicleta nu reprezintă decât un obiect rece și neînsuflețit, cei care se rezumă doar la senzațiile pe care ni le oferă acest obiect; a doua categorie fiind cei care ajung să dezvolte o intensă afecțiune față de "obiectul muncii".

Dave Garland și puțină dragoste.
Sursa: www.ride.io



Personal, am respectat întotdeauna rider-ul care își lasă amprenta asupra bicicletei, fie că este vorba despre simpla îngrijire, service, tuning sau orice altceva. În ceea ce mă privește, sunt omul căruia îi place să facă treaba odată și bine, fiind interesat doar de funcționalitatea bicicletei, dar totodată tind să mă regăsesc şi într-o puternică afecţiune faţă de bicicletă, odată ce am petrecut mai mult timp cu ea şi mai ales pe ea.

Căluțul despre care discutăm este un caz mult mai special în acest sens. El a fost cumpărat din bani strânși de câțiva prieteni pentru ca eu să reîncep să mă dau cu bicicleta. Prezența mea de acum în lumea aceasta se datorează exclusiv acestor oameni și gestului lor. Adi, Necs, Sebi, Mircea - vă mulţumesc nespus!

Adrian Lucskai, Mihai ”Necs” Cosma, Sebastian Moș și Mircea Onaca - părinții lui Murgu'. Primul rebuild - 2012



De ce tocmai un Iron Horse Sunday?

Pentru că pe vremea lui era cu mult avansat în ceea ce priveşte geometria şi datorită problemelor pe care le-a avut compania Iron Horse era o bicicletă bună care putea fi cumpărată relativ ieftin. Este poate primul cadru care a adoptat toate standardale actuale din downhill: spate cu lăţime de 150 mm, interfaţă ISCG 05 , gât OnePointFive etc. Pe lângă faptul că are un pedigree impecabil, mai are și dovada anilor la capitolul fiabilitate, iar împerecheat cu un head angle setter care îl duce la 63.5 grade este în continuare cât se poate de actual.

Și ca un armăsar adevărat, Murgu' nu a fost prea ușor de manevrat. Pe vremea când l-am cumpărat, termenul de stil, nu avea nici o legătură cu bicicleta pe care te dai. Doar acum companiile încep să țină cont de geometrie în raport cu înălţimea riderului şi cu stilul său de dat. De felul meu eram pe atunci complet incompatibil cu Murgu' şi mi-au trebuit mai bine de trei luni de învățat. Practic, a trebuit să învăţ să mă dau într-un alt fel, mai corect, aș spune, şi am mai avut nevoie de un set de pedale clipless ca să-l pot stapâni. Nu e ușor să uiți tot ce știi și să o iei de la zero, mai ales după atâția ani, dar efortul a meritat 100%. La 30 de ani mă simțeam mai rapid decât oricând pe bicicletă și Murgu' mi-a fost îndreptarul în acest sens. Mândru și încăpățânat!

Cu ”îndreptarul” la vale


De-a lungul timpului, Murgu' a trecut prin mai multe rebuild-uri, fiecare generând mai multă experiență și desigur un rezultat de fiecare dată tot mai bun. D.I.Y. înseamnă multe frustrări și greutăți, dar tocmai aceste probleme fac savoarea mai dulce la sfârșit.

În vara lui 2013



În ultimul an, am decis să fac din Murgu' un El Zorab, deoarece devenea tot mai bolnav și urma să-mi construiesc altă bicicletă de la zero. Deși prețul era derizoriu şi a stat ceva timp în bazar, nimeni nu s-a arătat interesat să-l cumpere. Pentru că am considerat că are o valoare mult mai mare și un bagaj sentimental enorm, coroborat cu lipsa de cumpărători, m-am decis să nu-mi mai bat capul cu vânzarea şi să las lucrurile să meargă de la sine. Ulterior totuşi, la presiunile colegilor, am decis să-l mai punem la punct încă o dată.

Decizie luată și 20 de minute mai târziu



Inițial m-a bântuit ideea unui proiect de transformare cu roţi de 27.5", o idee poate prea curajoasă și cu două tăișuri. Geometria, bascula de spate și furca trebuiau modificate. Furca ar fi primit un set de drop out-uri noi, ca prelungire, plus offset-ul mărit, bascula ar fi suferit frezări extensive, debitări și suduri, iar pentru a compensa geometria aş fi ales varianta de a coborî axul pedalier. Carcasa acestuia ar fi fost tăiată și am fi sudat o piesă cu offset pentru angrenaj. Astfel am fi coborât angrenajul, am fi mărit reach-ul și am fi scurtat bascula spate.

3D și degroșarea drop out-urilor


Adaptarea geometriei prin bucșe excentrice ar fi fost anevoioasă, astfel încât cochetam cu ideea aceasta



Toate bune și frumoase, numai că asta se întâmpla în plin sezon și timpul era foarte scurt. Mai adaug aici și lipsa tratamentului termic la suduri, fără de care e cam stupid să te avânți într-un asemenea proiect. La urma urmei, ar fi fost interesant, dar am considerat a fi mai înțelept să-l păstrăm pe Murgu' mai vintage.

Pentru vopsit am ales varianta clasică în favoarea celei în câmp electrostatic din diverse motive. Aș fi fost și mulțumit dacă vopsitorul nu ar fi avut două mâini stângi. Mai toți sunt așa și sunt pățit cu vreo patru sau cinci vopsitori auto. O capotă e una, un cadru e alta. Trebuie să fii atent să nu se scurgă, să nu se gazeze etc. Așa că m-am ales cu acoperire precară, atât la lac cât și la vopsea, prelingeri de vopsea ș.a.m.d. Pentru unele piese, m-am întors la sablat și le-am vopsit singur. Au ieșit mult mai bine aşa.

Welcome home, little boy!



Asamblarea, în schimb, s-a derulat pe un fond de multă ”limbă franceză” și nervi. Filete stricate, piese incompatibile, reglaje, ordini de distanțiere uitate etc. Se spune ca timpul costă bani, iar logica ar spune că în cazul acestui rebuild, timpul ar fi trebuit să compenseze partea materială. Aș dori să subliniez că pe lângă timp se mai adaugă câteva găleți bune de peri albi. Mai bine spus: timp + nervi = bani. De ținut minte pe altă dată.

Un simplu exemplu de muncă, dintre cele multe, pe care nu mi-aș fi dorit să fiu nevoit să le fac



Spuneam adineauri că fiecare rebuild lasă în urmă o căruță de experiență și că următorul rebuild va fi mai bun. Mai jos sunt doar câteva dintre lucrurile învățate de-a lungul timpului.

Ca majoritatea posesorilor de Sunday, m-am decis să-i fac și eu o apărătoare de noroi la modă.

Apărătoarea de noroi în lucru: schiță, șablon, laminare și finisare



Și rezultatul:

În pas cu moda



Pentru că e o diferență mare de preț între 9 viteze și 10 viteze, am decis să rămân la varianta de 9 viteze pentru transmisie. Problema e că schimbătoarele de spate SRAM Type 2 cu clutch (rulment unidirecțional) sunt mai toate pe 10 viteze, X7 fiind singurul disponibil pe 9 viteze, însă numai cu braț mediu nu scurt, cum doream eu. Deși orice vânzător va spune cu un rânjet pe buze ”nu merge decât pe 10” visând să vândă o transmisie completă, cu puţin D.I.Y. și X9-le de 10 merge strună pe 9 viteze.

Diferențele dintre 9 viteze și 10 viteze. Cu puțină muncă



Piesa finită?

Funcțional 100%


Silencing - acest subiect este destul de dezbătut de ceva vreme încoace, așa că am decis să văd și eu despre ce vorba. Desigur, nimeni nu stă să-și asculte bicicleta în timp ce se dă, dar, un lucru e sigur: dacă trecem de la un bike zgomotos la unul silențios sigur se va simți diferența. Și fiindcă am deja împreună cu Murgu' un weekend la activ, pot spune că diferenţa este enormă în ceea ce priveşte senzaţia pe care o ai când te dai. S-au auzit chiar şi vorbe printre colegi despre cât de silențios este căluțul! Trebuie însă să dau Cezarului ce este al Cezarului şi să precizez că primul mecanic cunoscut care a înţeles importanţa unui bike silenţios a fost Jacy Shumilak, întâmplător sau nu, pe Sunday-ul de 2007 al lui Sam Hill. Da, ACEL Sunday!

Fiecare loc în care lanțul poate să lovească, a fost protejat cu bandă cauciucată. La fel şi cablurile



Partea de silencing vine cu cea mai multă bătaie de cap. Mult de lucru și multe dintre idei sunt race-only. Adică nu țin mai mult de un weekend, după care va trebui să le faci din nou.

Trebuie să menţionez şi lungimea lanțului, care îmi îngăduie folosirea pinionului celui mare din spate doar pentru plimbare. Un capăt de cursă la suspensie în viteza întâi înseamnă automat un schimbător nou.

Guide-ul căptușit cu burete. S-a cam dezintegrat după trei zile de dat, în schimb, n-am auzit nici o bătaie de lanț



Un anumit zvon spunea că un Sunday bun, trebuie să aibă joc. Pe internet, desigur... Această problemă se datorează forțelor enorme care sunt exercitate asupra bucșei de sus a amortizorului. Deși există kit-uri cu rulment pe piață, am ales varianta mai ieftină, asemănătoare amortizoarelor Fox: un set de bucșe din Teflon.

Plan, prelucrare și hop la locul lor



De asemenea, bolțul de jos avea ”bunul” obicei de a se îndoi. Spun ”bunul obicei”, pentru că uneori îmi cobora axul angrenajului la 330 mm față de sol și făcea din Murgu' un veritabil tren pe șine. A venit, deci, vremea pentru puțină modificare prin mărirea diametrului acestuia!

D.I.Y. oblige!



Și pentru că puțină poser-eală era obligatorie, între prieteni, se întâmplă să ne găsim unul altuia un alter ego din vreun desen animat. În cazul meu se pare că lupul tăntălău, mereu cu țigara în gură, din ”Nu zaec pogadi” mi se potriveşte de minune. Deci:

Nu Zaec Pagadi!



Și pentru că ”unchiul” Adrian se ocupă de felul lui cu creșterea și înmulțirea ”căluților”, i-a oferit lui Murgu' o șa nouă. Și încă ce mai șa...

Cireașa de pe tort: SDG I Fly, I Beam. Doar pentru cunoscători.



Autocolantele lui Murgu' sunt de două feluri: folie tăiată la plotter și pusă sus cu folie de transfer sau print pe autocolant alb, laminat cu autocolant transparent. Pe suprafețele complexe, acestea au fost lipite cu apă și pistol de aer cald. Brațele de angrenaj au fost îmbrăcate și ele în folie neagră.

Design şi print.


După două seturi care au ajuns la gunoi, mi-a reușit al treilea. Am îmbătrânit șase luni până le-am lipit.



Cele trei săptămâni petrecute cu Murgu' în operație n-au fost deloc ușoare, uneori fiind chiar iadul pe pământ. Foarte mulți nervi și frustrări. Cei trecuți prin astfel de munci știu bine la ce mă refer. Nu m-aș aventura să recomand orişicui o astfel de muncă. Omul ajunge deseori să reflecteze la prostia umană, avându-se pe sine în rolul principal. Deși am experiență în astfel de lucrări și știam la ce mă înham, mi-am spus în repetate rânduri că acesta va fi ultimul job de genul.

Privind în urmă, aceasta este probabil cea mai bună muncă a mea legată de bicicletă și, deși aș putea să mai lucrez încă mult și bine la el, este important de ținut minte că un proiect finalizat va fi întotdeauna mai bun decât unul perfect.

Ca să nu aibă omul senzația lucrului pe degeaba, mi-am primit și recompensa. Asta după primii metri la dat cu noul Murgu' și ceva era complet diferit. Placebo sau nu, Murgu' era mai tăcut, mai compact, mai rapid și categoric mult mai fun. Acei primi metrii pe căluț au reprezentat recompensa pentru întreaga chinuială. Inexplicabil cum pot câteva zeci de secunde să compenseze trei săptămâni grele de muncă, dar au făcut-o și mi-au făcut plinul de entuziasm la dat.

Deși nu pot să vă punctez exact, în ce fel se simte la dat atâta muncă, constat o diferență enormă. În plan mental ea a făcut minuni și toate orele cheltuite au generat un spor imens la cheful de dat. A fost o adevărată plăcere să-i dau bice Murgului așa cum îi și place, mai ales acum, că îl văd așa "tânăr" și frumos. Mă bucur nespus de mult că a rămas Murgu' și nu El Zorab și sper să-mi fie alături mult și bine de acum încolo.

@ "Depou Works"



Pentru că trăim vremuri în care bicicletele cu care ne place să ne dăm costă mult, recomand și altora drumul parcurs de mine. Deși a fost un drum greu, anevoios și oarecum impus, rezultatul este o bicicletă de downhill cel puțin la fel de bună ca oricare alta. Și garantat, o astfel de muncă va lăsă urme adânci de afecțiune față de acel obiect aparent rece și neînsuflețit. E rece şi neînsufleţit doar dacă noi alegem să fie aşa şi dacă nu ne îngrijim de el. Cu răbdare și perseverență totul este posibil. Orice mârțoagă poate deveni în mâinile oricui, din nou un armăsar.


Zaec și Murgu'.


Câteva date despre manoperă, la final de poveste:

- vopsit: mă abțin să menționez vopsitoria, pentru că nu merită
- schimb de rulmenți: www.adix.ro
- diverse piese: www.greenbike.ro, www.chainreactioncycles.co.uk
- extra service: www.playbike.ro
- autocolante: www.signum.ro
- bandă siliconică, bandă dublu adezivă, transparentă: Carrefour
- burete, tub siliconic: Frații Oprean SRL, Oradea
- plastelină epoxy pentru schimbătorul spate: www.techmasters.ro
- fibră de sticlă și rășină epoxidică: www.phoenixmodels.ro
- sablare, decapare, proiectare, prelucrări CNC și strungire, asamblare, photo shooting: Climaterm SRL, Oradea

Iubiţi-vă căluţii, trataţi-i cu respect, învăţaţi să-i mânuiţi şi ei vă vor da totul înapoi înzecit!

Până data viitoare!

Toate cele bune,
Mitzu
Browserul este învechit!

Actualizați browserul pentru a vizualiza corect acest site.

Actualizați browserul acum! ×