Drumul către Finale, pt. 1

"Unde-ţi faci concediul anul viitor?"
"În Italia, la EWS."

Era o discuţie pe care o purtam cu un prieten în glumă toamna trecută. Pe la sfârșitul lui ianuarie însă, a devenit cât se poate de serioasă, după ce am primit un mail de felicitare pentru locul câștigat în urma tragerii la sorți pentru ultima etapă a sezonului, din Finale Ligure.

M-am trezit astfel cu aproape un sezon întreg la dispoziţie pentru a mă pregăti de cea mai dificilă etapă din circuit. După analizarea tuturor pozelor şi filmelor cu traseele din zonă pe care le-am putut găsi, am constatat că pentru a mă da pe ceva asemănător nu trebuie să caut prea departe, traseele din nordul Mehedinţiului dispunând în mare parte de acelaşi teren stâncos şi neaderent caracteristic Liguriei.

Aflat la numai 10 km de centrul oraşului, traseul turistic către Crucea lui Sf. Petru, cunoscut de riderii locali drept traseul de la baraj (plecând de lângă barajul Porţile de Fier I), reprezintă una dintre cele mai facile variante. Ideal pentru ieşirile rapide de seară, constă dintr-o coborâre destul de solicitantă din punct de vedere fizic, de aproape 6 minute, cu secţiuni variate şi o sumedenie de linii ce-l menţin proaspăt un timp îndelungat. Mai mult, datorită condiţiilor meteo şi de relief, ultima parte este într-o permanentă schimbare, apărând întotdeauna obstacole noi.

De aici, de pe malul Dunării, începe aventura către coasta Mediteranei: La Baraj, traseul care ar putea constitui oricând o probă specială dintr-un concurs de enduro.

Rock. The Drop.


Traseul are câteva porţiuni rapide în care se stă mai mult în aer


şi la stânga...


...şi la dreapta


pe una din liniile alternative descoperite recent




la final, puţină lumină de apus


Autor fotografii: Cornel Pufan






La Baraj
Browserul este învechit!

Actualizați browserul pentru a vizualiza corect acest site.

Actualizați browserul acum! ×